pentru revista bibliotecii

Articol…despre articole.




Din obligaţie sau nu, am ales sa scriu un articol din care desigur nu vreau să-mi fac sau sa devină obişnuinţă, aşa că pentru început am mai pus de la mine, am discutat cu cineva, am mai luat de pe net şi de prin cărţi, că doar şi cărţile tot din cărţi au fost scrise (ideea e... sa nu dai copy- paste )...ce a ieşit vă las pe voi dragii mei cititori să corectaţi şi să evaluaţi.

Mulţi zic că trebuie să ai talent să scrii un articol, cică altfel scrii prostii si cam de asta mă feresc si eu, că într-o Instituţie de Cultură dacă scrii sau te scapi şi zici vreo prostioară, apoi fraţilor îi bai cu B mare(sau poate vrei pe canapeaua rosie). Eh...nu-i chiar aşa pentru că am citit prin ziare şi pe net sute sau poate mii de articole care nu au nici o legătură cu articolul deontologic sau mai pe româneşte spus „ un articol bun”. Iar acum mergând pe ideea „ce nu ştii tu invaţă pe alţii”că doar se poartă şi pe la case mai mari, m-am hotărât să scriu un articol ( desigur nu e articolul meu in totalitate, am mai completat si eu ca doar se poarta sa plagiezi...nu?)despre cum se scrie corect un articol, care sânt paşii care trebuie urmaţi. Părerea mea este că atunci când scri un articol cel mai important lucru e să ai noroc să-ţi vină inspiraţia,că dacă nu...iară-i bai, bineînţeles după ce ai şi subiectul despre care vrei să scri, în al doilea rând importanţa stă in dispoziţia necesară al celui care îl scrie dar şi al celui care îl citeşte pentru că dacă îl faci să belească ochii pe textul scis de tine poate îl faci să rămână până la capăt sau chiar să revină pentru a citii alte articole scrise de tine, dacă nu...la revedere.

Câţi dintre noi nu am văzut articole interesante pe care ...asta e...” n-ai chef să le citeşti acum” şi articole mai puţin interesante pentru tine pe care le-ai savurat cap – coada. De ce ? Pentru că cele delicioase sânt făcute să fie aşa şi pentru că tu ai avut dispoziţia necesară de a citii acel articol.

Ce să fac eu ca tu să citeşti acest articol? Să-l public în mass-media sau poate imi vin alte „I.D.E.I.” Cred că ar trebuii să mă folosesc de un termen de „adoleşcent” şi să-ţi spun că vreau să te „agăţ” de acest articol. Cum ? Printr-un titlu interesant. Dacă titlul te agaţă nu prea mai ai scăpare, aşa că tu trebuie să faci diferenţa între al tău şi celelalte. De la distanţă omul se ia după titlu şi după poză mai ales pe net unde, ce te costă să dai un clik? Dar în momentul în care l-ai dat , ratingul e deja făcut indiferent dacă citeşti sau nu articolul şi uite aşa ziariştii de mahala ajung să aibă rating mai mare decât profesioniştii. Un titlu trebuie să fie scurt şi catchy (ca să folosim şi termeni englezeşti că doar aşa eşti cool, nu ?). Dacă titlul e prea lung...omu se plictiseşte, dacă nu e concis... iar se plictiseşte. Deci ar fi bine să tai orice cuvânt care crezi că nu se potriveşte si să reformulezi. Drept urmare un titlu bun trebuie să-i spună omului ce are de câştigat dacă dă clik şi care-i beneficiul personal.

Nu-ţi fie teamă să stai să te gândeşti bine la titlu înainte de a posta articolul, decât să-l modifici după ce l-ai postat ...mai bine stai mai mult şi gândeştete la un titlu bun. Nimic nu e mai frustrant decât să regăseşti aceiaşi informaţie sub un alt titlu. Pe cât posibil încearcă să pui în titlu cuvintele cheie dezbătute in articol.

Alt pas de care trebuie să ţinem cont, desigur asta dacă vrei ca articolul tău să nu fie citit din obligaţie sau că aşa vrea X-ulescu este chiar primul paragraf. Primele propoziţii trebuie să-l facă să vrea să citească până la sfârşit, să-l intrige sau să continue ideea începută în titlu. Primul paragraf nu trebuie să fie foarte lung dar nici să conţină doar două cuvinte. Dacă vrei să păstrezi o structură a conţinutului( ceea ce e recomandat ) fă-ţi primul paragraf cu bold. Te ajută şi pe tine să-ţi dai seama dacă-i prea lung, prea scurt sau dacă ce ai scris acolo te-ar face pe tine să citeşti mai departe.

Orice articol este de fapt un proces de învăţare. Fie că oferi informaţii despre politică, bârfă, despre vedete sau o lecţie, un training, despre „cum să faci.......bla, bla, bla”. Pentru că de fapt şi de drept pentru asta citeşti ca să înveţi sau chiar să reţii numai dacă ţi se pare interesant ce-i pe-acolo. Si? Orice proces de învăţare trebuie să aibă cursivitate (după cum îmi explică amicul meu ...ziaristul, şi când mă gandesc că un bibliotecar să-i ia interviu unui ziarist”dapo-i io de-astea n-am mai auzit” după cu el însuşi spunea) pentru că de fapt procesul de învăţare este un drum parcurs. Încearcă să ţi acest drum cât mai drept şi cât mai lin pentru cititor, pentru că logica articolelor, cursivitatea ideilor este de fapt esenţială. Dacă deschizi prea multe ipoteze fără să o închizi pe cea anterioară rişti să-i pierzi în „ideei” iar dacă te pierzi în detalii... ai pierdut cititorul. Aruncă problema la începutul articolului iar pe parcurs sau la finalul acestuia îi dai soluţia. Orice content din articol trebuie să aibă legătură cu titlul. Dacă ai păcălit cititorul cu un titlu fals care nu are nici o legătura cu conţinutul articolului, poţi să fi sigur că acea persoană te va considera un ratat, un habarnist şi cu siguranţă nu mai trece pe la tine prin articole. L-ai pierdut pentru că şi tu la rândul tău l-ai făcut să piardă timp doar aruncându-i în faţă un titlu care de fapt după cum am mai spus-o şi o repet nu are nici o legatură cu conţinutul articolului. Când vine vorba despre structură amicul meu ziaristul mă face să înţeleg că aceasta trebuie să fie foarte clară, gen...”eu cu cine votez”?

Dacă scri un articol pe net de exemplu, cititorul poate nu vrea să citească decât informaţia pe care el o caută în acel moment iar atunci va trebuii să te foloseşti de paragrafe. În cazul în care ai mai mult de scris foloseştete de subtitluri, dar ai mare grijă să nu faci exces. Prea multe subtitluri cu prea puţină informaţie va anula efectul dorit. Aceste elemente de structură sânt cele care fac cititorul să treacă de la momentul de scanare cu ochiul liber la momentul în care acesta efectiv citeşte tot ce ai scris.

Un alt pas important de care trebuie ţinut cont sânt „imaginile”. Ştim cu toţii că o imagine face cât o mie de cuvinte, aşdar foloseşte imaginile în articolul tău. Dacă ai o poveste imaginile care reprezintă ce vrei tu să sugerezi în articol sunt cele mai potrivite, dar nu încărca textul cu imagini, în funcţie de cât text ai, pune imaginile proporţional. Contează foarte mult ca atunci când scri un articol să-ţi pui amprenta pe el. Prietenii şi cunoscuţii care vor citii articolul vor face o corelare directă cu tine. Ce trebuie să faci pentru asta? Trebuie să foloseşti cât mai multe cuvinte din vocabularul tău, dar nici să te limitezi strict la ele.

Iar... asa ca la încheiere , e draguţ sa mulţumeşti cititorului pentru atenţia acordată „ vă mulţumesc că m-ati suportat dragi colegi” şi cum toţi avem stari de criză, că doar e criză nu-i aşa? vă rog dacă nu cumva vom ieşii din ele nici în 2011 doleanţa mea este să mă suportaţi în continuare ...La mulţi, mulţi ani.

Acuma dacă am omis ceva vă rog nu-mi da-ti bobârnace sau critici subtile prin colţurile sau holurile instituţiei, mai bine da-ţi un feedback.







„ Trăsătura principală a nebunilor e că sunt încrezuţi. La început, vorbesc ca nişte oameni cu scaun la cap, iar când văd că toţi îi ascultă încep să spună ce le trece prin minte”.



Lev Tolstoi.









Bibliotecar,

Mircea Crişan